După ce în urmă cu 1 an alertam asupra impactului viitor al măsurii Globe Pillar 2 asupra deducerii suplimentare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, o altă măsură fiscală cu impact alarmant asupra facilitații fiscale de R&D a fost implementată.
Context
Este vorba despre impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri, reglementat prin legea nr. 296 din 26 octombrie 2023.
Începând din 2024, impozitul minim pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care au înregistrat o cifra de afaceri mai mare de 50.000.000 euro (IMCA) afectează semnificativ unele dintre companiile care aplică deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.
Mai exact, contribuabilii care au o rentabilitate anuală mai mare de 6,5% vor putea aplica deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare prevăzută la art. 20 Cod fiscal în mod limitat, astfel încât impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii să nu se situeze sub valoarea 1% din cifra de afaceri.
Pe de altă parte, contribuabilii care au o rentabilitate anuală mai mică de 6,5% nu vor mai beneficia de această deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.
Măsuri propuse
Împreună cu partenerii săi, Innovation Team contribuie la popularizarea și implementarea soluţiilor ce vor permite companiilor romanești să continue să beneficieze de stimulente fiscale pentru activităţile de cercetare dezvoltare.
Printre măsurile propuse, pentru a limita efectele măsurii Globe Pillar 2 și IMCA asupra facilitaților fiscale de R&D, amintim:
- Pe termen scurt, introducerea unei prevederi de lege care sa permită companiilor care vor fi supuse impozitului de 1% pe cifra de afaceri să beneficieze în continuare de deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. În mod ideal, această prevedere ar permite deducerea acestor cheltuieli din impozitul minim pe cifra de afaceri.
- Pe termen lung, transformarea deducerii suplimentare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în credit fiscal rambursabil calificat, ce ar permite în continuare companiilor românești ce vor fi supuse impozitului pe profit minim la nivel global să beneficieze de sprijinul statului roman în proiectele de cercetare dezvoltare.
Beneficiile încurajării activităţii de cercetare-dezvoltare
Beneficiile încurajării activităţii de cercetare-dezvoltare inovare în întreprinderi sunt multiple:
- Dezvoltarea economică prin dezvoltarea de produse inovante la nivel local și creșterea competitivității și încurajarea investițiilor străine în România, datorită demonstrării capacitații de a susține activităţi tehnice complexe.
- Un studiu recent OECD a arătat că în Solvacia spre exemplu, acordarea de facilități fiscale în valoare de 1 milion de euro are ca și consecință efectuarea de cheltuieli de R&D în mediul privat de 1.4 milioane de euro.
- Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare reprezintă un criteriu important în decizia societăților cu capital străin de a-și deschide filiale în România sau în decizia de a-și menține activitatea, comparația făcând-se cu țările din jurul României. În același timp, acest tip de societăți au efecte benefice asupra economiei romanești. Aceste efecte se traduc într-o primă fază prin faptul ca serviciile de cercetare-dezvoltare refacturate către firma mamă sunt refacturate cu o marjă superioară celei folosite pentru prestarea de servicii (10%versus 5% în general). Această marjă superioară induce taxe și impozite semnificativ crescute față de cea obținută în prestarea de servicii.
- Crearea de ecosisteme de inovare: marile companii care pot accesa facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare derulează proiecte în care sunt implicate și companii terțe, cu rolul de a susține activităţile de cercetare. În acest mod, facilitățile fiscale au un efect distribuit.
- Retenția de personal înalt calificat la nivel național, aceasta fiind și o prioritate în Strategia Națională pentru cercetare-dezvoltare 2022-2027 și în PNRR (Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat și CDI).
- Încurajarea parteneriatelor public private, cu efect direct asupra creșterii competitivității organizațiilor de cercetare din domeniul public și a creșterii nivelului educațional oferit de acestea.
Benchmark
Pentru a permite companiilor ce vor fi supuse impozitului pe profit minim la nivel global să beneficieze în continuare de acest tip de facilitate fiscală, Irlanda şi Belgia au adoptat deja schimbări legislative în acest sens.
Mai nou, la sfârşitul anului 2023, Ungaria a introdus acordarea unui credit fiscal rambursabil, compatibil cu Pillar 2/Beps, pentru activităţile de R&D realizate de societăți pe teritoriul său.
Observăm de asemenea că majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au implementat credite fiscale rambursabile pentru activitatea de R&D:
Țări din Europa care au implementat credite fiscale rambursabile pentru activităţile de R&D
Către viitor/ trecut
Chiar dacă implementarea unui credit fiscal rambursabil pentru R&D ar putea părea un proces costisitor pentru stat, așa cum este menționat într-un document al comisiei Europene, o parte dintre veniturile colectate de către statele membre în urma aplicării mecanismelor Pillar 2 pot fi orientate către finanțarea infrastructurii necesare aplicării unui credit fiscal rambursabil.
De asemenea, o astfel de facilitate fiscală (credit fiscal rambursabil), precum și deducerea facilitații fiscale de R&D din impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar permite îmbunatăţirea semnificativă a statisticilor R&D ale României. În anul 2022, cheltuielile de R&D au reprezentat 0,49% din PIB, adică 1,285,900,000 €, repartizați după cum urmează:
Repartizarea cheltuielilor de R&D pe diferite sectoare de activitate economică (2022, INSEE)
Observăm clar ca o mare parte din aceste cheltuieli au fost efectuate în mediul privat, ceea ce subliniază încă o dată faptul ca încurajarea și conservarea facilitaților fiscale de R&D vor contribui la îmbunatăţirea poziției României în statisticile legate de cheltuielile de R&D. O altă informație utilă este aceea că sursa fondurilor pentru aceste cheltuieli este majoritar internă:
Sursa fondurilor activităţilor de R&D din mediul privat (2022, INSEE)
Așa cum arată un alt document INSEE, la nivelul anului 2022, întreprinderile mari sunt de două ori mai inovatoare decât IMM-urile iar majoritatea produselor inovatoare sunt dezvoltate în întreprinderile mari și mijlocii:
Ponderea produselor „noi pe piaţă” și „noi pentru întreprindere” în funcţie de talia întreprinderii (INSEE)
Având în vedere informația de mai sus, precum și faptul că întreprinderile mari vor fi cele impactată de masurile Pillar 2 și IMCA, este foarte probabil ca numărul de întreprinderi inovatoare să scadă semnificativ, precum și cheltuielile de cercetare-dezvoltare.