Innovation Team – Consultanță Facilități Fiscale

Deducerea cheltuielilor de cercetare – cheltuieli capitalizate

Deducerea cheltuielilor de cercetare

Pentru a aplica deducerea cheltuielilor de cercetare, așa cum este prevăzut la art. 20 Cod fiscal, Normele de aplicare precizează :

Cheltuieli eligibile

(1) Cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal sunt următoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;

b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora;

c) cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale prevăzute la lit. a);

d) cheltuielile de exploatare;

e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare;

„În situaţia în care cheltuielile [eligibile] nu sunt înregistrate în totalitate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea unei chei de repartizare stabilite de contribuabil.”

Reglementările contabile referitoare la activităţile de cercetare-dezvoltare

Conform pct. 145-147 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cercetarea reprezintă investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi. Întrucât proiectele de cercetare implică riscul nerealizării obiectivelor, societatea nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală. De asemenea, uneori este greu pentru societate să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Din acest motiv, cheltuielile de cercetare sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate și vor fi înregistrate în contul de profit și pierdere.

La rândul său, dezvoltarea reprezintă aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect. Acest proiect trebuie să vizeaze producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale.

Activităţile de dezvoltare au ca obiectiv final dezvoltarea cunoștințelor, chiar dacă acestea au ca rezultat o imobilizare fizică. Imobilizarea fizică (corporală) este secundară imobilizării necorporale, și anume noilor cunoștințe generate.

Deducerea cheltuielilor de cercetare și fazele dezvoltării de noi produse

În procesul de dezvoltare de noi produse, există astfel o fază de cercetare. În această fază  imobilizările necorporale sunt recunoscute ca și cheltuieli. Proiectul de dezvoltare conține și o fază de dezvoltare, în timpul căreia cheltuielile sunt capitalizate. Cheltuielile de dezvoltare pot fi capitalizate până la demonstrarea completă a fezabilității proiectului (ceea ce corespunde fazei de eliminare a dificultăților tehnice).

Deducerea cheltuielilor de cercetare

După această fază, cheltuielile de dezvoltare intră în faza de amortizare (sau depreciere) și sunt înregistrate în contul de profit și pierdere ca și cheltuieli cu amortizarea.

Deducerea cheltuielilor de cercetare capitalizate

Ce se întâmplă în cazul în care cheltuielile eligibile sunt înregistrate în totalitate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare?

Observăm așadar că pe durata dezvoltării unui nou produs, cheltuielile pot fi:

  • Înregistrate ca cheltuieli;
  • Înregistrate ca imobilizări necorporale în curs de amortizare.

 

Întrucât imobilizările necorporale în curs de amortizare nu sunt pe lista de cheltuieli eligibile pentru aplicarea deducerii suplimentare a cheltuielilor de R&D (facilitate fiscală prevăzută de art. 20 Cod Fiscal), întrebarea care apare des este „Cum pot beneficia de această deducere dacă în perioada analizată nu am cheltuieli de R&D înregistrate în bilanțul de profit și pierdere?”.

Răspunsul este simplu și vine chiar de la normele de aplicare ale facilității fiscale pentru cercetare:

« În situația în care cheltuielile de dezvoltare se capitalizează potrivit reglementărilor contabile aplicabile, deducerea fiscală se poate aplica în perioada fiscală în care acestea sunt înregistrate sau în perioada în care sunt transferate drept cheltuieli în contul de profit şi pierdere. »

Concluzie

Astfel, în cazul unui proiect de dezvoltare, deducerea cheltuielilor de cercetare se poate aplica fie în perioada în care cheltuielile de dezvoltare au fost înregistrate în contabilitate (și în care are loc o fază de cercetare, caracterizată prin incertitudini), fie ulterior, când cheltuielile sunt înregistrate ca și cheltuieli de amortizare.